Miercuri 16 August 2017
Autentificare

Login to your account

Username *
Password *
Remember Me

Repere istorice

 

26 noiembrie 1499 - Printr-un hrisov, Ştefan cel Mare dona Mănăstirii Dobrovăţul trei sate pe care Alexandru cel Bun le luase de la Mănăstirea Bistriţa (satul se numea Birăviceşti)

1523 - Satul trece sub stăpânirea domniei, în urma complotului proprietarului Ioan Păstrăv, vornic de Huşi, împotriva lui Ştefăniţă Vodă

25 aprilie 1552 - Printr-un uric, Ştefan, fiul lui Petru Rareş, întăreşte Episcopiei de Roman stăpânirea asupra acestui sat. Primul act de atestare documentară a satului Birăeşti

1716 - Multe documente aparţinând Episcopiei Romanului s-au înecat în apele râului Moldova. printre ele se aflau şi documente importante despre trecutul comunităţii Gherăeşti

20 mai 1716 - episcopul de Roman, Sava, a obţinut o mărturie hotarnică pentru "moşia Birăiaşti", dinspre satul Boteşti, printre martori aflându-se şi Andrei Echimăscu din "Bărăiaşti"

1745 - Prima menţionare a catolicilor la Bireste (Gherăeşti), formată la acea dată din 13 familii. Menţiunea aparţine misionarului Giovanni Ausilia

21 iunie 1756 - Mărturia paharnicului Vasile Buhăescu, din porunca lui Constantin Mihail Racoviţă voievod, pentru hotarul dintre satele Birăeştii, stăpânit de Episcopia Romanului, şi Pildeştii, stăpânit de mănăstirea Agapia

1762 - După însemnarea făcută de prefectul Misiunii franciscane din Moldova, Giovanni Hrisostomo dei Giovanni, la Birăeşti erau "optsprezece case cu şaizeci şi două de suflete"

1772 - Satul Gherăeşti este arondat Ocolului Cotul Mijlocului, apoi pe rând Ocolului Moldovei de Sus, Moldovei etc.

1774 - Numărul caselor din Gherăeşti a crescut mereu, astfel că s-a ajuns la peste 100 de case, cu trei-patru sute de locuitori, ortodocşi şi catolici

1776 - Raportul anonim despre situaţia bisericilor catolice din Moldova menţionează satul Ghiriest cu biserică şi dascăl şi o populaţie catolică de 550 de suflete

22 februarie 1800 - trece pe la Grieste (Grieşti) preotul misionar Castellani

1816 - În Condica Visteriei Moldovei sunt menţionate 196 de familii în satul Gherăeşti din ocolul Mijlocului al ţinutului Roman

1831 - Refuzul locuitorilor din Gherăeşti, alături de cei din alte sate, de a participa la Straja ţării şi implicarea într-o răscoală cu centrul la Săbăoani

1845 - Moşia Gherăeşti a fost luată în posesie de Grigore Sturza, iar în 1847, Episcopia Romanului începe un lung proces cu banul Dimitrie Stan, proprietarul satului Boteşti, pentru hotarul dintre cele două sate

1854 - Biserica ortodoxă, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost ridicată pe locul unei biserici de lemn mai vechi cu hramul Sfinţii Voievozi (Sfinţii Mihail şi Gavril), transmutată la Muntreni. Noua biserică s-a construit cu sprijinul boierului Dimitrie Kornea

1 septembrie 1858 - S-a deschis prima şcoală din Gherăeşti (pentru băieţi). Învăţător era domnul G. Simionescu

1861 - O nouă biserica catolică de piatră a fost ridicată pe locul bisericii menţionate la sfârşitul veacului al XVIII-lea, cu sprijinul arendaşului moşiei, Filip Manoliu;

1863 - Înfiinţarea centrului parohial Gherăeşti, prin desprinderea de la Parohia Săbăoani. Primul paroh a fost misionarul Raffaele Barbagli. Filiale erau satele Barticeşti, Iugani şi Teţcani. În 1858 începuse deja întocmirea registrelor parohiale;

1864 - Localitatea Gherăeşti a dobândit statutul de comună

1891 - La şcoală s-a organizat o mică bibliotecă şcolară;

1893 - Fondarea satului Principele Ferdinand (astăzi Gherăeştii Noi);

20 aprilie 1899 - Punerea pietrei fundamentale pentru o nouă biserică catolică la Gherăeşti. Sfinţirea ei s-a realizat la 9 septembrie 1907;

1900-1901 - Învăţătorul C. Gheorghiu obţine un nou local de şcoală în fostul conac al moşiei, sediu al primăriei din anul 1864;

1907 - producerea unei frânturi în bolta bisericii ortodoxe din Gherăeşti;

1914 - Construirea şcolii "Spiru Haret";

1919 - Înfiinţarea şcolii de fete la Gherăeşti şi organizarea învăţământului de 7 clase;

1922 - Parohul ortodox reuşeşte să cumpere o casă parohială;

14 februarie 1923 - Înfiinţarea Căminului Cultural "Constantin Gheorghiu";

1926 - Înfiinţarea primului centru medical la Gherăeşti 

- Populaţia ortodoxă a parohiei însuma 193 capi de familie şi 641 de suflete;

1928 - Crearea Comitetului pentru Pomenirea eroilor aviaţiei române. Primul preşedinte a fost preotul ortodox Th. Popovici;

1930 - Pr. Gh. Peţi instalează orga adusă în 1926 de la Firma L. Wegenstein und Söhne Timişoara;

1939 - Construirea unui monument dedicat eroilor neamului;

1943 - Pictorul Pan Ioanad din Bucureşti pictează biserica, pe timpul parohului Ioan Mărtinaş;

1947 - Este angajat oficial primul asistent veterinar la Gherăeşti;

1954 - S-a înfiinţat Cooperativa de Credit Gherăeşti;

1950 - Comuna Gherăeşti este arondată judeţului Roman, raionul Bacău;

1955-1960 - Construirea clădirii actuale a Căminului Cultural;

1958 - Generalizarea învăţământului de şapte clase, în 1969 de opt clase, iar în 1973 de zece clase;

1965 - S-a construit şcoala nouă din Gherăeşti, cu etaj şi opt săli de clasă;

1968 - Comună Gherăeşti este încorporată judeţului Neamţ;

1984 - Încep lucrările de reparaţie şi renovare capitală a bisericii. Sfinţirea ei se va realiza la 20 noiembrie 1994;

1986 - Construirea actualului sediu al Poliţiei Gherăeşti;

1990 - Comuna Gherăeşti a semnat un act de înfrăţire cu localitatea Canton Redon (Franţa);

1992 - Sfinţirea "Căii sfintei Cruci".

2000 - Celebrarea Zilei Tineretului la Gherăeşti 

- Construirea monumentului pentru eroii căzuţi în Cel de-al Doilea Război Mondial